Avocatul în era revoluției digitale

Data publicării: 21.04.2018
Print Friendly, PDF & Email
20,149 citiri

Stefan DeaconuSchimbările rapide ale mediului economic determină și schimbări în modul de abordare a problemelor de către avocați.

Trăim pe de o parte un moment al regândirii modului în care este distribuită bogăția între diversele pături sociale având în vedere clivajul tot mai mare între oamenii foarte bogați și cei foarte săraci și diluarea clasei de mijloc, iar pe de altă parte trăim o revoluție digitală care impactează toți oamenii.

Din perspectiva regândirii modului în care este distribuită bogăția la nivel global, provocările viitoare par a fi din ce în ce mai mari, cu efect inclusiv asupra activității avocaților.

Spre exemplu, într-un Raport al Consiliului Economic si Social European publicat recent (în 11 aprilie 2018[1]) referitor la “Distributia inegală a bogăției în Europa” se arată că evoluțiile economice din Europa se caracterizează printr-o dinamică tot mai accentuată și constituie o provocare pentru instituții și pentru capacitatea lor de a ține pasul cu schimbările viitoare.

Tot acest Raport arată că “Problema inegalităților se agravează din cauza ritmului deosebit de rapid al mutațiilor economice și a faptului că politica macroeconomică este din ce în ce mai greu de pus în aplicare în timp util”.

Adâncirea inegalităților în ceea ce privește distribuția bogăției și a veniturilor din ultimele decenii este confirmată și de creșterea coeficientului Gini, care, în medie, a înregistrat în diferite țări o creștere de la 0,2 la jumătatea anilor ’80, la 0,35, în perioada 2013-2015. În țări precum Bulgaria, Lituania și România, acesta a atins deja valori critice, depășind 0,37[2].

Problema principală identificată la nivelul UE este că economia generează o creștere care, de multe ori, nu aduce beneficii persoanelor din clasa de mijloc. Spre exemplu, dacă în anul 1910, 10 % din populația Europei deținea 90 % din întreaga bogăție, iar 1 % – cele mai bogate persoane – deținea 50 % din bogăție, după aceea, ca urmare a celor două războaie mondiale și a marii depresiuni – care au distrus în mare parte capitalul financiar – precum și a diferitelor politici publice marcate de impozitarea puternică și progresivă a veniturilor și a moștenirilor, inegalitatea s-a redus, astfel că în anii ’70 și ’80, 1 % din populație deținea 20 % din bogăție, 9 % deținea 30 % din bogăție, iar clasa de mijloc, de 40 %, deținea 40 % din bogăție.

Începând cu anul 1980, nivelul inegalității veniturilor a început să crească din nou astfel că actualmente, în țări precum Germania sau Austria 5 % din populație, deține aproximativ 50 % din bogăția țării, iar în alte state precum Cipru, Portugalia, Franța, Finlanda, Luxemburg și Țările de Jos există o tendință similară.

În acest context, se asteaptă o schimbare a politicii fiscale, măsuri de combatere a paradisurilor fiscale, a fraudei și a evaziunii fiscale (a se vedea cazul Panama Papers) precum și o combatere a tendinței de perpetuare a economiei subterane pe termen lung (date eronate referitoare la veniturile întreprinderilor, angajați neînregistrați sau „ascunși” și „salarii în plic”).

Dând aceste date dintr-un document oficial al UE, am vrut să arăt că una dintre provocarile ce-i va așteapta pe avocați în perioada următoare va fi modificarea legislatiei, cu precadere cea fiscală, dar nu numai.

O a doua schimbare majoră a mediului economic este vizată de revoluția digitală pe care o trăim. În momentul de față, rețelele de internet conecteaza totul: date, clienți, afaceri. Cunoașterea domeniului digital va deveni un MUST, iar acest lucru schimbă fundamental paradigma de business.

Avocatul va trebui să înțeleagă acest mediu pentru a-și putea ajuta clientul.

Platformele și rețelele de internet conectează consumatorii, lucru ce are un impact direct inclusiv asupra avocaților și avocaturii. Dacă înainte de această explozie digitală aveai timp să reacționezi, acum viteza de reacție trebuie să fie mult mai mare.

Timpul de reacție este mult mai scurt, iar clienții își doresc de la avocații lor soluții rapide și viabile. Pentru aceasta, avocații vor trebui sa fie mult mai CREATIVI, AGILI și ADAPTABILI. Diferența va fi făcută de cei care vor înțelege, vor reacționa repede și se vor adapta noilor tehnologii, de avocații care vor integra tehnologia informației în profesia lor de zi cu zi.

Tehnologia informației oferă în același timp și o mare oportunitate, aceea de a ajunge mai ușor la oameni și de a lucra într-un ecosistem SMART în care avocatul trebuie să reacționeze rapid și să fie CREATIV.

Indiferent de cât de mult ne va invada viața inteligența artificială, un lucru va face însă diferența și pe viitor – CREATIVITATEA noastră.

Ori, într-un astfel de mediu în care clienții vor dori să își rezolve problemele lor juridice cât mai repede, ARBITRAJUL comercial este soluția.

De altfel, la nivelul Uniunii Europene, însăși Comisia Europeană încurajează statele membre “… să faciliteze cetățenilor lor accesul la căile alternative de soluționare a litigiilor și promovarea soluționării pe cale amiabilă a acestora…”, având în vedere că “… principiul accesului la justiție este fundamental și reprezintă unul dintre principalele obiective ale politicii UE din domeniul cooperării judiciare în materie civilă…”, dar și că “…eficiența și eficacitatea sistemelor de justiție sunt de o importanță fundamentală pentru buna funcționare a pieței interne, pentru stabilitatea economică, pentru investiții și pentru competitivitate, favorizând încrederea în tranzacțiile comerciale, facilitând soluționarea litigiilor și contribuind la asigurarea încrederii necesare pentru a încuraja activitatea economică…”[3].

Utilizarea arbitrajului comercial este încurajat în special pentru litigii care derivă din combaterea conținutului ilegal on line având în vedere că eliminarea rapidă a conținutului ilegal sau blocarea rapidă a accesului la acesta este adesea esențială pentru a limita extinderea difuzării sale și a prejudiciilor cauzate. Ori, aceste responsabilități implică, printre altele, ca furnizorii de servicii în cauză să fie în măsură să ia decizii prompte cu privire la acțiunile posibile legate de conținutul ilegal online.

“Mecanismele de soluționare alternativă a litigiilor care pot apărea în acest context pot oferi un instrument complementar important pe lângă procedurile judiciare, în special în cazul în care acestea permit soluționarea eficace, rapidă și la un cost accesibil a litigiilor respective. Soluționarea alternativă a litigiilor ar trebui, așadar, să fie încurajată, cu condiția ca mecanismele relevante să îndeplinească anumite standarde, în special în ceea ce privește echitatea procedurală, ca accesul părților la justiție să nu fie afectat și ca abuzurile să fie evitate.” (Recomandarea UE 334/1.03.2018[4]).

În sprijinul acestei idei, Curtea de arbitraj comercial internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a luat decizia adaptării regulilor arbitrale la tendintele internaționale în domeniu.

Aceste noi reguli arbitrale care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 vin în sprijinul mediului de afaceri, sunt în acord cu cele mai bune practici europene și internaționale în materie și sunt apte să contribuie la soluționarea rapidă și eficientă a litigiilor dintre comercianți.


[1] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.C_.2018.129.01.0001.01.ENG&toc=OJ:C:2018:129:TOC

[2] Indicele Gini este un indice al inegalității utilizat pentru a reprezenta disproporția în distribuirea veniturilor sau averilor. Valorile acestui indice se întind între 0,2 în Suedia și 0,7 în Namibia.

[3] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A8-2017-0238+0+DOC+XML+V0//RO

[4] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2018.063.01.0050.01.ENG&toc=OJ:L:2018:063:TOC


Prof. univ. dr. Stefan Deaconu
Preşedintele Curţii de arbitraj comercial internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României