Incidența neconstituționalității parțiale a infracțiunii de conflict de interese în cazul situațiilor tranzitorii

Data publicării: 14.02.2017
Print Friendly, PDF & Email
5,858 citiri

ESSENTIALS-Valerian-CiocleiChestiune de drept[1]

Subsemnatul Valerian Cioclei
Profesor universitar doctor la Departamentul de Drept penal al
Facultății de Drept a Universității din București
La solicitarea I.C.C.J. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
În cauza înregistrată sub nr. 4056/1/2016 și
În baza art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) C.proc.pen.
am formulat prezenta

OPINIE JURIDICĂ

Cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Interpretarea dispozițiilor art. 2531 din Codul penal din 1969, în sensul de a lămuri dacă intră sub incidența Deciziei Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015 (prin care s-a constatat că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională), fiind dezincriminată, fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale în sensul art. 2531 din Codul penal din 1969, în situația în care atât actul sau decizia funcționarului public, cât și raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 01.10.2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, când noțiunea de „raport comercial” avea un înțeles normativ determinat și determinabil prin prisma dispozițiilor Codului comercial, cum s-a stabilit în par. 20 din Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015”.

Texte legale cu incidență în cauză

Codul penal

Art. 301. Conflictul de interese. (1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Art. 253C.pen. 1969 avea același conținut (diferea doar limita minimă a pedepsei).

Dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015

1. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentin Lungu în Dosarul nr. 873/277/2014 al Judecătoriei Pătârlagele – Secția penală și constată că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.

2. Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentin Lungu în Dosarul nr. 873/277/2014 al Judecătoriei Pătârlagele – Secția penală și constată că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituțională.

Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și general obligatorie.

Problema de drept avută în vedere

Incidența neconstituționalității parțiale a infracțiunii de conflict de interese în cazul situațiilor tranzitorii

Cauza care a generat chestiunea de drept în discuție se referă la infracțiunea de conflict de interese comisă sub incidența Codului penal anterior, în condițiile în care „atât actul sau decizia funcționarului public, cât și raporturile comerciale cu beneficiarul au avut loc anterior datei de 01.10.2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”. S-a apreciat că data respectivă este relevantă prin prisma considerentelor exprimate la paragraful 20 al deciziei Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015, paragraf ce are următorul conținut:

„Spre deosebire de noțiunile mai sus analizate, noțiunea de raport comercial nu mai este expres definită prin legislația în vigoare, ca urmare a abrogării, prin dispozițiile art. 230 lit. c) și i) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, a Codicelui de comerț din 1887 și a Codului comercial Carol al II-lea, și nici nu poate fi dedusă prin interpretarea dispozițiilor civile în vigoare, întrucât aceasta este folosită într-un alt context și în mod izolat, spre exemplu, în cuprinsul prevederilor art. 2557 din Codul civil referitor la raporturile de drept internațional privat. De asemenea, art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 30 septembrie 2011, prevede că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, sintagma „contract comercial” sau „contracte comerciale” se înlocuiește cu sintagma „contract civil” sau, după caz, „contracte civile”, iar sintagma „contracte sau acte de comerț”, cu termenul „contracte”. Așadar, dacă până la intrarea în vigoare a Codului civil, la 1 octombrie 2011, noțiunea de „raport comercial” avea un înțeles normativ determinat și determinabil prin prisma dispozițiilor Codului comercial, în prezent această noțiune nu își mai poate găsi aplicabilitatea, având în vedere transformările profunde și structurale operate la nivelul Codului civil. Întrucât Codul penal actual a intrat în vigoare la un moment ulterior Codului civil, acesta, atunci când se raportează la noțiuni specifice dreptului civil, trebuie să o facă prin utilizarea unor termeni și noțiuni proprii dreptului pozitiv și nu prin recurgerea, fără o motivare justă, la termeni și noțiuni autonome, atunci când situația normativă nu o impune. Pentru acest motiv, Curtea constată că sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este lipsită de claritate și previzibilitate, nepermițând determinarea exactă a conținutului constitutiv al infracțiunii de conflict de interese”.

În contextul enunțat, practic, se pune întrebarea dacă dezincriminarea parțială generată de declararea neconstituționalității sintagmei „raporturi comerciale” are efect doar asupra faptelor comise după data la care această sintagmă și-a pierdut înțelesul normativ sau are efect și asupra faptelor comise anterior acestei date, când sintagma avea un înțeles normativ determinat?

Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie identificată situația tranzitorie, situație care urmează a fi raportată la dispozițiile art. 4 și 5 din Codul penal.

În cauză, situația tranzitorie a fost creată prin sus-menționata decizie a Curții Constituționale, în conformitate cu art. 5 alin. (2) C.pen. Astfel, problema legii penale mai favorabile se va pune între prevederile art. 301 C.pen., în configurația modificată prin decizia Curții Constituționale și prevederile aceluiași articol, în configurația inițială sau, după caz, prevederile articolului corespondent din Codul penal anterior (art. 2531 din Codul penal din 1969).

Cum, practic, prin decizia Curții Constituționale a fost dezincriminată o modalitate a infracțiunii de conflict de interese, respectiv cea în care subiectul activ s-a aflat în „raporturi comerciale” cu beneficiarul folosului patrimonial, sunt incidente în cauză dispozițiile art. 4 C.pen. combinat cu art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a noului Cod penal.

Dispozițiile privind aplicarea legii penale de dezincriminare sunt imperative și își produc efectul în raport cu toate textele incriminatoare anterioare, în care fapta dezincriminată a avut corespondent, indiferent de modul în care acestea au fost redactate și indiferent de modul în care au fost interpretate. Nu există dezincriminare „intermitentă”, cu efecte selective.

Prin urmare, prin efectul deciziei Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015 a fost dezincriminată modalitatea conflictului de interese în care subiectul activ s-a aflat în „raporturi comerciale” cu beneficiarul folosului patrimonial. Această dezincriminare are efect și asupra faptelor comise sub incidența Codului penal anterior, înainte de intrarea  în vigoare a noului Cod civil, când noțiunea de raporturi comerciale avea un sens bine determinat.



[1] Opinia juridică ce formează conținutul acestui articol a fost trimisă prin intermediul Departamentului de Drept penal al Facultății de Drept a Universității din București Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al I.C.C.J. la data de 14.02.2017.


Prof. univ. dr. Valerian Cioclei
Facultatea de Drept, Universitatea din București, Departamentul de Drept penal