De ce un Congres al avocaților cu tema “Avocatul și accesul la justiție”?

1,851 citiri

ESSENTIALS-Gheorghe-FloreaMai mult ca niciodată, justiția a devenit subiectul de bază al emisiunilor de știri, punând în umbră chiar și politicul, care altădată era în centrul atenției. Procesele se derulează la TV, sub presiunea opiniei publice și, mai nou, conflictele între puterile statului au devenit „vedete”. Aproape tot anul trecut, avocatura a făcut breaking-news, fiind atacată din toate părțile. Iar la Curtea Constituțională au curs deciziile de sancționare a reglementărilor care încalcă accesul la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.

Poate vă întrebați ce legătură au toate acestea cu tema Congresului Avocaților din 2017? Legătura este aceea că toate aspectele enumerate mai sus sunt expresii ale încălcărilor constante ale unor drepturi fundamentale, reunite sub cupola accesului la justiție. Este vorba de acces la o instanță independentă, acces la consiliere, apărare și reprezentare, acces la un remediu efectiv și acces la un proces echitabil. Practic, observăm cum garanțiile accesului la justiție sunt compromise public și că trebuie făcut ceva.

Lucrurile acestea nu se întâmplă numai la noi. Fac parte dintr-un trend global, astfel că nu ne putem opune încercând să stopăm anumite tendințe, ci trebuie să ne adaptăm și să construim ținând cont de schimbările care le-au determinat.

Ne aflăm în plină perioadă de transpunere și punere în aplicare a unei serii de acte normative europene ce privesc accesul la justiție, în legătură cu garanțiile sale de bază: dreptul la apărare și asistența judiciară gratuită.

Pentru avocat, facilitarea accesului la justiție este un aspect esențial al misiunii sale de bază. Accesul la justiție garantează eficacitatea tuturor celorlalte drepturi și libertăți fundamentale din Constituție. Fără acces la justiție, aceste drepturi nu pot fi realizate.

Este foarte clar că s-au acumulat o serie de transformări care impun regândirea garanțiilor prin care se asigură accesul la justiție. Nu degeaba, la nivel european, toate aceste garanții fac parte dintr-un singur pachet legislativ, adoptat de Comisia Europeană la 27 noiembrie 2013 pentru a consolida garanțiile procedurale pentru cetățeni în cadrul procedurilor penale[1]. Trei dintre directivele propuse de Comisie au fost adoptate în 2016:

– Directiva (UE) 2016/1919 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate și persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale și pentru persoanele căutate în cadrul procedurilor privind mandatul european de arestare, care a intrat în vigoare la 24 noiembrie 2016, cu termen de transpunere 25 mai 2019.

– Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care a intrat în vigoare la 31 martie 2016, cu termen de transpunere 1 aprilie 2018.

– Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, care a intrat în vigoare la 10 iunie 2016, cu termen de transpunere 11 iunie 2019.

Și la acestea se adaugă alte patru directive esențiale în privința accesului la justiție și a accesului la apărare, ale căror termene de implementare au expirat recent: Directiva 2010/64/UE privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale, Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, Directiva 2012/29/UE privind drepturile victimelor și Directiva 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat și de a comunica cu persoane terțe.

Pe lângă aceste Directive, Comisia a adoptat și două recomandări privind garanțiile speciale în cazul suspecților vulnerabili și privind asistența juridică în cadrul procedurilor penale:

– Recomandarea Comisiei din 27 noiembrie 2013, privind dreptul la asistență juridică pentru persoanele suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale;

– Recomandarea Comisiei din 27 noiembrie 2013, privind garanțiile procedurale pentru persoanele vulnerabile suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale.

Am dorit să subliniez prin evidențierea acestor acte normative europene faptul că accesul la justiție, legat de dreptul la apărare și asistență judiciară gratuită se află într-o perioadă de profunde transformări și avem obligația să veghem asupra acestor transformări la noi în țară.

Avem de a face cu o schimbare de proporții a legislației și, desigur, o schimbare de paradigmă. De aceea, avem nevoie de o analiză a transpunerii acestor reglementări în legislația națională pentru că privesc direct viitorul profesiei de avocat. Avem nevoie de o analiză a modului în care vor putea fi implementate directivele care au termen de transpunere anul viitor sau peste doi ani.

Nu mai vorbim de deciziile Curții Constituționale prin care s-au desființat atâtea dispoziții ale Codului de procedură penală, în special din cauza încălcării drepturilor privind accesul la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.

Este datoria noastră să participăm la îndreptarea acestor lucruri. Avem nevoie de expertiza avocaților practicieni în drept penal pentru a realiza proiecte viabile în mod proactiv. Tematica accesului la justiție reunește toate aspectele enunțate mai devreme.

Trebuie să venim cu propuneri pe care să le susținem în fața legiuitorului, atunci când Uniunea Barourilor din România va fi consultată. O participare de tip reactiv la elaborarea actelor normative care privesc exercitarea profesiei de avocat nu are aceleași efecte.

Reglementările europene despre care am vorbit mai sus sunt departe de a epuiza problematica acută cu care se confruntă avocatul, în misiunea sa de a asigura efectivitatea accesului la justiție al cetățeanului pe care îl apără.

Sunt suficiente probleme acute privind accesul la justiție și cadrul procedurilor civile. Dacă avem în vedere că noile coduri în materie civilă au impus o regândire a sistemului taxelor de timbru și că acest sistem continuă să funcționeze pe bază de Ordonanță de urgență încă din 2013, putem realiza anvergura tematicii Congresului Avocaților din acest an și de ce a fost abordată aceasta în mod special, cu ocazia acestui eveniment. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru trenează la Parlament de 4 ani. La sfârșitul anului trecut primise, în sfârșit, raport favorabil de la comisii și acum în februarie anul acesta a fost retrimis la comisii pentru raport suplimentar. Este evident că acest provizorat legislativ nu poate fi benefic accesului la justiție.

Tema reducerii numărului proceselor și, deci, a gradului de ocupare profesională a avocaților, datorită taxelor de timbru sau a procedurii deregularizării în litigiile civile după intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă a revenit obsesiv în Congresele avocaților sau în mesajele transmise în spațiul public. Adesea deznădejdii profesionale a majorității i se oferă soluția unor reacții neapărat violente!

Sunt aspecte extrem de dificile și delicate în același timp, care necesită expertiza și implicarea întregului corp de avocați. De aceea, UNBR a realizat programul informatic prin care barourile și avocații să poată participa la sondaje de opinie (chestionare) privind profesia de avocat și, la acest moment, chestionarele active sunt în legătură cu tema Congresului 2017, conform Hotărârii Consiliului U.N.B.R. privind organizarea Congresului avocaților din 23-25 martie 2017 cu tema „Avocatul și accesul la justiție”.

După cum știți, și CCBE procedează la consultarea membrilor prin intermediul unor astfel de chestionare. Și pentru CCBE, accesul la justiție reprezintă una dintre principalele îngrijorări din ultima perioadă, astfel încât a dezvoltat chestionare complexe, iar pe baza răspunsurilor CCBE va elabora, în cursul anului 2017, un nou set de recomandări pentru a informa forurile legislative și factorii de decizie cu privire la importanța unui ajutor judiciar eficient, ca instrument esențial în asigurarea accesului la justiție[2].

Vom avea, așadar, un an foarte intens în ceea ce privește atenția pe care trebuie să o acordăm accesului la justiție și garanțiilor legislative pentru asigurarea efectivității acestuia.

Provocările cărora profesia trebuie să le facă față nu sunt puține și se intensifică!

Realitatea demonstrează că între Congresele avocaților, consiliul barourilor din România şi/sau consiliile celor 42 de barouri nu au reacție cu caracter de continuitate în raport cu starea reală a evoluției autorității judecătorești şi față de politica legislativă a statului.

Profesia trebuie să răspundă la astfel de preocupări și să identifice căi de rezolvare a soluțiilor propuse, pe bază de reguli. Demersul este dificil, deoarece se realizează pe fondul unei crize de identitate, întreținută adesea de „vocile” profesiei, datorată fie absenței unei culturi reale de apartenență organizațională la un Corp profesional care funcționează pe bază de reguli și competențe legale, fie unei competențe profesionale deficitare, explicabilă istoric prin caracteristicile perioadei de creștere numerică în exces a profesiei, fără criterii și observarea perspectivei!

La fel ca generațiile dinaintea noastră, răspunsul oferit la viitorul care se prefigurează nu poate fi unul nostalgic sau pe termen scurt. Trebuie să se bazeze pe o perspectivă comună și pe convingeri!

De principiu, împreună, fiecăruia dintre noi ne va fi mai bine.

Tema „Avocatul și accesul la justiție” este un Proiect comun al profesiei. În consecință, problemele accesului la justiție pot fi abordate cu calm, fără abordări patetice, fără pretenția de generalizare a experiențelor proprii sau a celor locale!

Sunt esențiale Rapoartele barourilor și rezultatele investigării directe a avocaților.

Nu pot fi ignorate politicile publice privind justiția – asumate la nivel național – și Rapoartele oficiale ale instituțiilor legal abilitate să examineze și să aprecieze evoluția sistemului judiciar.

Nu poate fi ignorată analiza Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) privind nivelul finanțării sistemelor judiciare și sursele de finanțare ale acestora în Europa, ori situația acordării asistenței juridice gratuite în statele membre ale Consiliului Europei.

Nu pot fi ignorate studii și documentare comunicate, la timp, prin publicarea lor pe site-ul www.unbr.ro. În fine, nu poate fi ignorată justiția virtuală, „a viitorului”, pentru care este necesar un alt model de pregătire decât cel verificat de istorie!

Există convingerea organelor profesiei de la nivel central că tema a îndemnat avocații să scruteze și din alte perspective justiția, iar Congresul avocaților va reflecta poziția Corpului profesional față de un drept fundamental al cetățeanului, pe care un Corp profesional organizat legal îl „armează” cu garanțiile asistenței juridice calificate!



[1] RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR/Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice/Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii.
[2] Raportul CCBE 2016.


Av. dr. Gheorghe Florea
Președinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România